Vita de vie: Cultura, intretinere, documentatie, calendar lucrari

Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane realizate din cele mai vechi timpuri, in care conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie sunt cele mai favorabile. Intre tarile cu viticultura si vinificatie din Europa, Romania ca tara vitivinicola ocupa locul 5 la suprafata viticola, locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de vin. Sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas d’oré, Muscat Hamburg, Afuz Ali, Italia, Victoria, Tamina, Greaca precum si alte soiuri. Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin , 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe si 26% soiurile pentru vinuri rosii. Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala, Feteasca alba, Riesling italian, Aligoté, Pinot gris,Muscat Ottonel, Tamaioasa romaneasca, Grasa de Cotnari, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz iar pentru vinuri rosii: Merlot, Feteasca neagra, Babeasca neagra ,Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Cadarca, Burgund mare, Busuioaca de Bohotin si alte soiuri.

Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si Vinului din anul 1927. In anul 2002, Romania a ratificat Acordul privind creearea Organizatiei Internationale a Viei si Vinului, adoptat la Paris la 3 aprilie 2001, aprobat prin Legea nr.297/15.05.2002.

          In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de cultivare cat si modul de intretinere a Vitei de Vie, in special dupa anul 5 de la plantare, punandu-se accent pe recoltarea strugurilor, modul de lucru pentru a se ajunge la un rezultat cat mai bun de productie al strugurilor cat si ingrijirea plantei in sine pentru productiile viitoare. Este infaptuit in mod cronologic, pe toata perioada anului, luna de luna.

I a n u a r i e

1. În aceastã lunã temperaturile sunt relativ scãzute de aceea în vii, practic, lucrãri nu se executã. Timpul trebuie folosit util la:

· prepararea lãzilor pentru soiurile de struguri pentru masã;

· prepararea cosurilor din mlajã pentru recoltarea strugurilor pentru vin;

· pregãtirea inventarului, utilajului, masinilor agricole, tractoarelor si

autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie.

2. În ultimii ani verile sunt secetoase de aceea, în afarã de aratul de toamnã, fisurarea adîncã a solului, amenajarea de constructii

antierozionale, în scopul acumulãrii umiditãtii în sol se petrec si lucrãri de mentinere a zãpezii în plantatia viticolã prin tasarea ei, ce duce la topirea mai lentã a ei si infiltrarea apei în sol.

3.Viticultorii permanent trebuie sã-si perfectioneze nivelul cunostintelor în domeniul cultivãrii vitei de vie, deoarece fiecare an se deosebeste prin unele particularitãti climatice (inclusiv îngheturi tîrzii de primãvarã, grindinã, secetã, temperaturi prea scãzute în timpul  iernii etc.), se propun soiuri si elemente tehnologice noi, preparate chimice pentru protectie si îngrãsãminte noi etc.

F e b r u a r i e

1. Continuã lucrãrile începute în luna ianuarie.

2. În decada a 2-3-a a lunii februarie, de obicei, timpul se mai încãlzeste, dispare riscul înregistrãrii temperaturilor mai mici de 8-10C si de aceea se încep lucrãrile de pregãtire cãtre tãiatul (curãtitul) vitei de vie:

* se întocmeste un plan – grafic al efectuãrii tãiatului (care trebuie sã includa succesivitatea tãierii pe soiuri, numãrul de butuci, necesitatea în angajati sezonieri etc.) încît aceastã lucrare sã fie finalizatã în termenii care ar permite sã efectuam restul lucrãrilor, inclusiv legatul în uscat, pînã la dezmuguritul vitei de vie;

* se determinã cum au iernat butucii. Dacã temperatura aerului în timpul iernii a coborît mai jos de  24 – 25C  atunci pot fi afectate coardele si lemnul multianual; dar dacã temperatura aerului a fost cuprinsã între – 17 – 25C – pot fi afectati numai ochii de iarnã (la vita de vie mugurii se numesc ochi de iarnã si constau dintr-un mugure central si 2-4 muguri secundari). Afectarea ochilor de iarnã depinde de mai multi factori, printre care soiul, încãrcãtura butucilor în anul

precedent, asigurarea solului cu elemente nutritive etc.

Pentru a determina gradul afectãrii ochilor de iarnã – din vie se ia o probã medie de 25-30 coarde de pe sectorul dat. Coardele se taie de la bazã, cu lungimea de 16-18 ochi, se aduc într-o încãpere unde se analizeazã fiecare ochi de iarnã, sectionîndu-se longitudinal cu o lamã.

Rezultatele observatiilor se înscriu într-un tabel, în care se fixeazã (tabelul 1) la toate coardele si pe toatã lungimea ochii sãnãtosi (mugurele principal si cei secundari sunt vii), vãtãmati (mugurele central este pierit, iar cei secundari sunt vii) si pieriti (toti mugurii sunt pieriti). În baza acestor date se determinã procentul celor trei categorii de ochi de iarnã dupã viabilitatea lor.

Atentie! Dacã procentul ochilor vãtãmati este pînã la 30% la soiurile pentru vinuri pînã la 40% la soiurile de struguri pentru masã, atunci încãrcãtura butucului se lasã la nivelul anului precedent. Iar dacã procentul ochilor vãtãmati este mai mare, dar nu au depãdit 80% atunci încãrcãtura butucului se majoreazã cu 40-50%. Dacã procentul ochilor vãtãmati depãseste 80% se utilizeazã tãieri speciale în functie de gradul afectãrii butucilor.

Notã: 2 ochi de iarnã vãtãmati echivaleazã cu 1 ochi de iarnã sãnãtos si cu 1 ochi de iarnã pierit.

Înainte de tãierea vitei de vie este foarte important de a determina încãrcãtura butucului. Cea mai bunã încãrcãturã a butucului se considerã aceea care asigurã obtinerea unei recolte înalte si de calitate superioarã a strugurilor, fãrã a diminua puterea de crestere si fructificare a butucilor în anul viitor. Dacã pe butuc majoritatea lãstarilor sunt normal dezvoltati (lungimea – 0,75-2,0 m, iar diametrul mediu la bazã – 6-12 mm), atunci înseamnã cã încãrcãtura butucului în anul trecut a fost normalã; dacã majoritatea lãstarilor sunt slab dezvoltati – încãrcãtura butucului a fost mare, iar dacã majoritatea

lãstarilor sunt puternic dezvoltati – încãrcãtura butucului a fost micã.

Sunt mai multe metode de determinare a încãrcãturii butucilor. Se propune o metodã practicã si simplã. Metoda constã în faptul cã încãrcãtura butucului se considerã normalã dacã la soiurile cu strugurii mici (Chardonnay, Ponot, Feteascã albã, Traminer roz, Cabernet Sauvignon, Sauvignon, Malbec, Saperavi, Muscat alb, Muscat Ottonel, Silvaner, Aligoté etc.) pe o coardã de rod de anul trecut sau dezvoltat în medie 2 lãstari normal dezvoltati, la soiurile cu strugurii mijlocii

(Muscat iantarnîi, Chasselas doré, Merlot, Riesling, Rkaþiteli etc.)

- 2,5 lãstari, iar la soirile cu strugurii mari (Caraburnu, Regina viilor, Coarnã neagrã, Cardinal, Leana, Moldova, Codreanca, Muscat de Hamburg, Rannii Magaracia, Alb de Suruceni, Startovîi, Frumoasa albã, Ialovenschii ustoicivîi etc.)

- 3 lãstari. În general mãrimea strugurilor se determinã dupã lungimea medie a cca 50 struguri: pînã la 13 cm . mici; 13-18 cm . medii; mai mult de 18 cm . mari.

În baza metodei propuse stã determinarea încãrcãturii în coarde de rod pe fiecare punte de rod (tab.2) în functie de numãrul de lãstari normal dezvoltaþi pe aceasta.

Determinarea încãrcãturii butucului pe fiecare punte de rod

Þine-þi minte! În timpul tãiatului, de obicei, se formeazã verigã de rod

clasicã sau fortificatã.

Printre altele, încãrcãtura butucului se determinã pe parcursul primei jumãtãti a anului , utilizîndu-se urmãtoarele procedee:

a. plînsul . încãrcãtura se determinã orientativ si se regleazã prin tãierea în uscat.

b. cresterea lãstarilor si inflorescentelor. Incãrcãtura butucului se determinã mai ral în functie de gradul de emitere a lãstarilor si inflorescentelor si se regleazã prin 2-3 pliviri a lãstarilor verzi (la început se înlãturã toti lãstarii care sunt amplasati nu în corespundere cu forma butucului, mai apoi toti acei care sunt slab dezvoltati sau cu inflorescentele slab dezvoltate, precum si o parte din cei sterili),

c. cresterea boabelor. Incãrcãtura butucului se determinã definitiv în functie de conditiile pedoclimatice ale anului, care se înregistreazã si în functie de rezultatele fecundãrii florilor si se regleazã prin înlãturarea unor pãrti ale strugurilor sau a strugurilor întregi.

3. Spre finele lunii februarie se începe tãiatul vitei de vie.

Atentie! Vita de vie se taie cînd temperatura aerului nu este mai mica de -5C.

Mai întîi se taie plantatiile pe rod, apoi cele tinere. Succesivitatea tãierii pe soiuri este urmãtoarea: hibrizii producãtori directi, Lidia, Isabella, Noah, soiurile de selectie nouã, soiurile europene de struguri pentru vin si în sfîrsit soiurile de struguri pentru masã. Tãiatul soiurilor europene începe cu Riesling de Rhin, Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Traminer roz, Feteascã albã, Aligoté, Rkatiteli etc.

Vita de vie se taie dupã principiul .veriga de rod. adicã anual pe cepul de înlocuire de anul trecut se formeazã o nouã verigã de rod, iar coarda de rod de anul trecut cu toti lãstarii anuali dezvoltati pe ea se înlãturã.

La determinarea lungimii corzilor de rod, în afarã de gradul de vãtãmare a ochilor de iarnã, mai influenteazã particularitãtile biologice ale soiului, grosimea coardelor, gradul de maturare a coardelor si caracterul depunerii inflorescentelor embrionare pe lungimea corzilor.

Tine-ti minte! De obicei, la determinarea lungimii corzilor de rod .

pentru 1mm grosime la baza lãstarului maturat se lasã un ochi de iarnã.

Locul prin care s-a efectuat sectiunea de scurtare a lãstarului anual maturat destinat pentru coarda de rod nu poate fi mai subtire de 7 mm si trebuie sã fie viu.

Pentru a determina lungimea corzilor de rod în functie de depunerea inflorescentelor embrionare în ochii de iarnã, acestia trebuie cercetati sub microscopul special MBI-9.

În general toate soiurile omologate în funcþie de lungimea corzilor de rod pot fi divizate în 3 grupe:

1. Muscat Ottonel, Muscat Perlã de Csaba, Irsai Oliver, Muscat iantarnîi, Chasselas doré, Ranii Magaracia, Muscat de Hamburg, Regina viilor, Moldova etc.- 4-7 ochi;

2. Muscat alb, Pinot, Traminer, Chardonnay, Aligoté, Merlot, Riesling,

Malbec, Silvaner, Bastardo Magaraceski etc. – 5-9 ochi;

3. Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Rkaþiteli, Feteascã albã, Coarnã

neagrã, Rarã neagrã etc. – 6-10 ochi.

M a r t i e

1. Continuã tãiatul vitei de vie.

2. Butucii care au fost îngropati toamna se dezgroapã, se determinã starea iernãrii si se taie dupã principiul descris mai sus.

3. Reparaþia spalierului – se schimbã toti stîlpii deteriorati; se adaugã sîrma care s-a rupt în anul precedent; toti stîlpii înclinati se restabilesc în poziþia strict verticalã, apoi se întind toate firele de sîrmã.

4. Copcitul – este agroprocedeul de înlãturare a lãstarilor subterani si a

rãdãcinilor superficiale. Scopul copcitului: preîntîmpinarea trecerii

butucilor de soiuri europene pe rãdãcini proprii (pot fi atacati de filoxerã) sau pe rãdãcinile superficiale (pot fi afectati de secetã sau temperaturile scãzute din timpul iernii).

Tine-ti minte! Copcitul (cotorîtul) se face în mod obligatoriu anual la toate soiurile, indiferent, dacã au fost plantate cu vite altoite sau pe

rãdãcini proprii. Copcitul se face în felul urmãtor: cu hîrletul sau cu sapa se face o groapã în

jurul tulpinii subterane a butucului la adîncimea de 15-18cm, apoi cu secatorul sau cutitul se înlãturã lãstarii subterani si rãdãcinile superficiale. Dupã aceasta groapa se acoperã din nou cu sol.

5. Completarea golurilor din vii. Cel mai bine ca golurile din vie sã fie

completate în primii ani de viatã, dar e posibil de completat golurile cu

vite (de o calitate foarte bunã) si la anii 5-10 dupã plantare. Pentru o

reusitã bunã este foarte important ca sã se facã urmãtoarele lucrãri:

· Solul sã se lucreze între rînduri, cît si în rînduri foarte calitativ;

· Butucii vecini cu golul trebuie sã fie condusi astfel încît ei sã ocupe

numai spatiul destinat lor si chiar un pic oprimati spre butucul lipsã;

· Vitele altoite sau pe rãdãcini proprii (materialul sãditor) trebuie sã

fie de soiul care se completeazã si de o calitate impecabilã: cel

putin 3 rãdãcini cu grosimea de cel putin 2mm (amplasate uniform

pe cãlcîiul vitei) si lungimea de cel putin 12 cm; punctul de altoire

trebuie sã aibã o concrestere circularã si durã; partea maturatã a

lãstarului altoiului sã fie cu lungimea de cel putin 15cm, iar grosimea

între nodul 2 si 3 (pe diametrul mare) de cel putin 5mm; vitele

trebuie procurate de la pepinierele viticole ce posedã licentã;

· Înainte de plantare vitele se pregãtesc timp de 2-3 zile în felul urmãtor: se fasoneazã, rãdãcinile se scurteazã la10-12cm, iar lãstarul

altoiului se lasã numai unul si se scurteazã la 2-3 ochi; se umecseazã

. se tin sub apã timp de 1-2 zile; se parafineazã . 1/3 a pãrtii

superioare a vitei, la temperatura de 10-15ºC cu un amestec din

94% parafinã tehnicã +3% sacîz +3% smoalã; se mocirlesc . în

ziua plantãrii vitele se pun cu 1/3 a pãrtii inferioare în mocirlã

(consistenta smîntînii; bãligar fermentat + sol de pãdure .1:1).

· Plantarea . în gropi fãcute cu hîrletul în ziua plantãrii; groapa se face

la distanta de 5 cm de pichet, fãrã a fi clintit din loc, pentru a asigura

amplasarea strictã a vitei în directia rîndului; lãtimea gropii nu se

reglementeazã ( cu cît mai latã cu atît mai bine), iar adîncimea gropii

trebuie sã fie de 45-50 cm (lungimea portaltoiului vitei este de 33-35

cm); la fundul gropii se face un cotlon (orientat spre vitã) pentru a

amplasa normal rãdãcinile si unde se pune sol negru (de deasupra),

bãligar fermentat 5-7 kg si cîte 10-20g de îngrãsãminte minerale de

NPK; totul se amestecã, astfel încît adîncimea gropii sã rãmînã de

32-34 cm (des. 4); dupã ce groapa este gata se amplaseazã vita (cu

punctul de altoire la nivelul solului) lîngã peretele cu pichet (a), se

umple o jumãtate de groapã cu sol negru, se taseazã cu picioarele

(b), se toarnã 15-30 l apã si dupã ce aceasta se infiltreazã în sol, se

umple groapa cu sol; se mai taseazã o datã usor si se face un musuroi

(c) de asupra vitei plantate (5-7 cm deasupra lãstarului altoiului).

· În cazul în care, pe sectorul dat lipsesc putini butuci atunci aceste goluri pot fi completate prin marcote:

- aeriene . în plantatiile cu soiuri europene;

- prin sol (prin arcuire sau cu cãlcîi) – în plantatiile cu soiuri rezistente la filoxerã (hibrizii producãtori directi Seibel, Baco 1 etc, unii hibrizi de selectie nouã . Moldova, Negru de Ialoveni etc.).

Marcote aeriene. Pînã la locul lipsã se conduce unlãstar verde, pe care, pe parcursul a 2-3 ani se formeazã puntile de rod si verigile de rod; este important ca acestea sã fie formate din lãstari normal dezvoltati (diametrul 8-12 mm), amplasate bine în spatiu; majoritatea operatiilor de formare se fac în timpul vegetatiei în scopul reducerii efectuãrii rãnilor.

Marcotã prin arcuire. Pe parcursul vegetatiei se

educã special un lãstar verde, care va fi utilizat primãvara

urmãtoare pentru marcotaj. Acest lãstar trebuie sã fie de o

dezvoltare normalã fãrã copili si îndreptat spre locul lipsã.

Primãvara acest lãstar se amplaseazã într-un sant (cu adîncimea

de 38-40 cm, lãtimea – un hîrlet, iar în locul lipsã lãtimea . 40

cm) dupã ce au fost orbiti toti ochii, cu exceptia ultimilor 2-3, care vor fi amplasaþi la nivelul solului în locul lipsã si vor fi acoperiti cu un musuroi de sol mãruntit. Pe parcursul a 2-3 ani se formeazã toate organele aeriene ale butucului, iar lãstarul utilizat ca marcotã se detaseazã de planta-mamã.

Marcotã cu cãlcîi.Se fac aceleasi lucrãri ca în cazul precedent, numai cã lãstarul destinat marcotajului se conduce pînã la locul lipsã pe la suprafata solului, iar la locul golului se face o groapã (adîncimea – 38-40 cm, lãþimea . 40 cm), prin care se trece acest lãstar, apoi partea superioarã cu 2-3 ochi se scoate la suprafaþa solului si se acoperã cu un musuroi.

Vitele plantate în scopul completãrii golurilor precum si

marcotele, trebuie îngrijite în mod special primii 1- 4 ani (irigatul,

cotorîtul, lucrarea solului, tratarea contra bolilor si dãunãtorilor,

operatiile în verde etc.).

Pe parcursul primilor 4 ani, vitele plantate în locul golurilor precum si marcotele, trebuie formate în conformitate cu forma butucului care este utilizatã pe sectorul dat.   

Pentru a grãbi formarea butucilor, cu organele verzi ale acestora se lucreazã foarte intensiv. În acest caz, butucii fãrã tulpinã pot fi formati pe parcursul a 3 ani, iar butucii cu tulpinã pe parcursul a 4 ani.

Pe parcursul acestor ani se lucreazã exemplar solul, butucii se trateazã contra bolilor si dãunãtorilor si sunt supusi lucrãrilor indicate mai jos:

-1 an de la plantare: lucrãri de formare a butucului nu se aplicã; se instaleazã spalierul;

-anul 2: primãvara se repetã tãiatul scurt la 2-3 ochi; cînd lãstarii verzi ating lungimea de 10-15cm se plivesc ce-i de prisos, lãsîndu-se numai viitoarele brate sau tulpini si 1 lãstar de rezervã; lãstarii lãsati se leagã de tutor sau prima sîrmã; dacã apar lãstari de prisos se înlãturã încã de 2-3 ori pe parcursul vegetatiei; cînd lãstarii ating lungimea viitoarelor brate sau tulpini se ciuntesc, cea ce favorizeazã dezvoltarea abundentã a cópililor; cînd cópilii ating lungimea de 3-5cm se înlãturã toti în afarã de cei 2-3 de pe partea superioarã a fiecãrui brat sau tulpini; la formele cu tulpinã în scopul majorãrii erectitãtii (trãiniciei verticale) acestora se propune de a forma 2 tulpini care se împletesc reciproc.

Atenþie! Tulpinile si bratele se fac din lãstari de o singurã vîrstã.

-anul 3: la formele fãrã tulpinã se formeazã verigile de rod pe partea superioarã a fiecãrui brat; la formele cu tulpinã se taie lãstarii destinati pentru brate la lungimea acestora; dacã pe brate (mai jos de verigile de rod) si pe tulpini se dezvoltã lãstari de prisos se plivesc lãsîndu-se cîte 3 pe fiecare brat viitoarele punti de rod: cînd lãstarii viitoarele punti de rod au 6-7 noduri se ciupesc de asupra nodului 4; aceasta favorizeazã dezvoltarea cópililor, care se copilesc lãsîndu-se numai cîte doi mai bine dezvoltaþi;

-anul 4: la toate formele se taie dupã principiul “veriga de rod” se aplicã operatiuni în verde în scopul mentinerii formei butucilor.

A se tine minte unele reguli care trebuie respectate în timpul tãiatului si

formãrii butucilor:

· În calitate de cep de înlocuire si coardã de rod se aleg numai

lãstarii normal dezvoltati;

· De pe elementele verigii de rod se înlãturã uscãturile, cîrceii,

rãmãsitele de struguri, cópilii etc.;

· Tãieturile de scurtare se fac : prin coardele anuale maturate -

1,5-2,0 cm deasupra nodului; prin lemn multianual – se lasã un

ciot de 5-6 mm;

· Butucul suportã mai usor operatiile în verde utilizate în scopul formãrii butucilor decît tãiatul de primãvarã;

· Utilizarea operatiilor în verde (plivitul lãstarilo verzi, ciupitul, ciuntitul, copilitul, legatul lãstarilor verzi) permite urgentarea (cu 1-2 ani) formãrii butucilor;

· În scopul pãstrãrii posibilitãtii de a restabili butucii cu tulpinã, afectati de îngheturile de iarnã, în fiecare an la baza tulpinii se conduce cîte    1-2 lãstari (amplasati pe cepul de rezervã), care toamna dupã cãderea frunzelor se acoperã cu sol.

6. Constructiile antierozionale se practicã în plantatiile amplasate pe pantã. În rîndurile de vie se fac constructii simple (baraje) – se utilizeazã piloni din lemn, stîlpi de spalier deteriorati, nuiele etc. Pe drumurile centrale si magistrale, pe lîngã fîsiile de protectie, barajele pot fi fãcute prin plantarea arbustilor si pomilor fructiferi, astfel încît sã nu împiedice la deplasarea tehnicii prin plantaþiile viticole.

A p r i l i e

1. Legatul în uscat . trebuie de terminat pînã la dezmuguritul vitei de vie, deoarece legatul în timpul dezmuguritului duce la pierderea a      20-50% din potentialii lãstari si corespunzãtor a strugurilor. Termenul optimal al legatului este cînd via “plînge”, atunci corzile sunt mai mlãdioase si nu se rup la arcuire. În timpul legatului mai întîi se leagã tulpinile, bratele si, în ultimul rînd, coardele de rod. Coardele de rod se leagã cîte 1-2 la un loc. Dacã lungimea corzilor de rod permite, e mai bine ca acestea sã fie legate în formã de arc, deoarece în acest caz emiterea de lãstari si corespunzãtor de struguri este cu mult mai mare.

2. Scoaterea coardelor detasate în timpul tãiatului dintre rînduri se face

imediat dupã legat si pînã la dezmugurit (mai ales în cazul îndeplinirii

mecanizate a acestui agroprocedeu (cu agregatul T-25 + LNV.1,5B).

Coardele strînse pot fi utilizate în diferite scopuri (la încãlzirea caselor, industria de mobilã, producerea stîlpilor de spalier din ecoplast etc.)

Lucrarea se face cînd solul este maturat fizic.

3. La finele lunii, dupã ce în vie au fost terminate toate lucrãrile de primavera se face cultivarea cu graparea (boronirea) solului între rînduri, iar fîsia de sol ocupatã de rîndul de vie este sãpatã manual la adîncimea de 12-15 cm cu mãruntirea solului în scopul de a preîntîmpina evaporarea excesivã a apei din sol. În cazul în care sunt sectoare îmburuenite cu pir se recomandã de a le acoperi cu peliculã de polietilenã neagrã, astfel, pe parcursul unui an, practic, se poate distruge aceastã buruianã. Dacã aceasta ocupã suprafete mai mari, atunci se recomandã tratãri chimice (în ultimii ani se produc preparate chimice foarte eficiente). Ele pot fi administrate cît mecanizat (T-70V+ UGPV + BDV-2,4) atît si cu stropitoarea de spate (manual). Se

administreazã înainte de dezmuguritul viei sau dupã recoltare cu discuirea imediatã a solului. Erbicidele utilizate contra pirului, pirului gros (sad sau iarba cîinelui) sunt administrate în perioada de vegetatie.

Atentie! Pe sectorul care se administreazã erbicide nu trebuie sã fie butuci mai tineri de 4 ani.

Se recomandã urmãtoarele erbicide:

· Împotriva buruienilor anuale si multianuale, monocotilidonate si

bicotiledonate . basta 3-5 l/ha, glifosat 360 . 4 l/ha, cidocor .2-4 l/ha,

uragan .3-4 l/ha etc.

· Împotriva la pir, pir gros etc.- raundop .2-4 l /ha, fosulen

. 2,8 . 7,2 kg /ha, milkagro .0,6-0,8 l/ha.

M a i

1. Plivitul lãstarilor verzi:

· Cînd au lungimea de 3-5 cm . se înlãturã toti acei care împiedicã

mentinerea formei butucului, care sunt amplasai pe tulpinã si

brate între puntile de rod; acest plivit se mai repetã de 1-2 ori;

· Cînd lãstarii au lungimea de 20-25 cm se utilizeazã la butucii care

se aflã în perioada de formare, adicã la butucii care au fost plantati

în locurile lipsã sau la butucii afectati de temperaturi joase în timpul

iernii si care se restabilesc – se lasã numai lãstarii care sunt necesari

pentru formarea organelor corespunzãtoare ale butucilor.

2. Înainte de înflorit (ramificarea completã a inflorescentelor) butucii se

trateazã pentru prima datã contra bolilor (în deosebi, mana vitei de vie si oidiumul). Pentru aceasta de obicei se utilizeazã zeama bordolezã de 1% si solutia de sulf de 1% (sulf muiabil de 80%). Tratarea se face pe timp linistit si rãcoros, de obicei dimineata sau seara. Tratarea se face manual (cu stropitoarea portativã de spate) sau mecanizat (T-25 + OM-630).

Soiurile de vitã de vie europene trebuie tratate contra

bolilor în mod obligatoriu de cel putin 3 ori pe parcursul vegetatiei,

indiferent de conditiile climatice ale anului. Prima si a treia datã . cu

preparate de contact (zeamã bordolezã, sulf etc.) iar a doua oarã . cu

preparate sistemice (mical, baileton etc.)

Atentie! La prepararea zemii bordoleze solutia de piatrã vînãtã

se toarnã printr-o suvitã subþire în solutia de var si se amestecã permanent. Vasele sã nu fie din metal. Reactia zemii bordoleze trebuie sã fie neutrã. Este obligatoriu ca solutia cu care se trateazã sã cadã pe partea inferioarã a frunzelor si pe inflorescente. Cu cît picãturile solutiei sunt mai mici cu atît efectul protector este mai mare.

Printre dãunãtori pagube mai mari la vita de vie aduc molia strugurilor si acarianul galicol. În cazul prezentei acestora se trateazã corespunzãtor cu insecticide si acaricide.

În scopul sporirii radei si ameliorãrii calitãtii strugurilor se propune, ca concomitent (cu prima si a doua tratare) cu tratarea contra bolilor sã se administreze îngrãsãminte (extraradicular). Pentru aceasta se recomandã utilizarea solutiilor: 0,3-0,5% – salpetru de amoniu, 3-5% – superfosfat simplu, 0,7-1,0% – clorurã de potasiu, 0,03-0,1% – acid boric sau sulfat de zinc.

În ultimul timp industria chimicã produce multe preparate, înainte de utilizare trebuie atent de citit instructia de utilizare si e necesar

de a o respecta strict.

3. Legatul lãstarilor verzi . Acestia se leagã cînd întrec cu 20-30 cm

înãltimea etajului corespunzãtor de sîrme – în cazul în care se utilizeazã spalier cu sîrme.

I u n i e

1. Se face al 2-lea plivit al lãstarilor verzi de prisos, înlãturîndu-se toti acei care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului si care pot majora încãrcãtura butucilor în lãstari. Lãstarii care trebuie înlãturati în timpul plivitului al 2-lea se observã usor. Ei sunt slab dezvoltati.

2. La soiurile pentru struguri de masã (si în deosebi la soiurile cu floarea functional femeninã Coarnã neagrã, Ceaus etc.) In timpul înfloritului se recomandã de fãcut polenizarea artificialã.

Sunt mai multe variante:

· dacã pe sectorul dat sunt mai multe soiuri (la distanta nu mai mare de 5-6 rînduri), atunci polenizarea artificialã este executatã de vînt; dacã nu este vînt puternic în timpul înfloritului, atunci manual, se scuturã (agitat) butucii soiurilor cu flori bisexuate;

· dacã pe sector este numai soiul Coarnã neagrã, atunci trebuie de colectat polen de la soiurile de portaltoi sau soiurile de hibrizi producãtori directi (care înfloresc mai înainte); pentru aceasta se colecteazã inflorescentele, se usucã la umbrã, într-un loc uscat, timp de 1-2 zile; inflorescentele uscate se cern printr-o sitã cu ochiul mic; polenul pînã la înflorirea soiului Coarnã neagrã se pãstreazã (2-7 zile) în pachete de hîrtie într-un loc uscat si umbrit; în timpul înfloritului în masã (s-au deschis cca 75% din flori) se face polenizarea artificialã, transferînd, cu un pãmãtuf din blãnitã, polenul pãstrat pe inflorescentele butucului, destinat polenizãrii.

Polenizarea artificialã la soiurile de masã (în deosebi la Coarnã neagrã, Ceaus) majoreazã roada la butuc, strugurii au un aspect

mai frumos, în boabe se acumuleazã mai mult zahãr.

3. Se face al 2-lea legat al lãstarilor verzi în partea a 2-a a lunii.

4. Toti lãstarii (dupã legat), care ies deasupra stîlpilor de spalier (si au

lungimea de cel putin 1,3-1,4 m), se cîrnesc (ciuntesc) manual sau

cu ajutorul unui agregat special (T-70V+CVL-1). Acest agroprocedeu

asigurã maturarea mai bunã a strugurilor si coardelor, amelioreazã microclimatul în habitusul butucului, amelioreazã aspectul strugurilor etc.

5. În scopul pregãtirii bune cãtre recoltare, dupã terminarea înfloritului,

cînd boabele au diametrul de 2-3 mm se poate determina aproape

exact, care va fi roada pe sectorul dat. Pentru aceasta la 20-30 de

butuci se numãrã cantitatea totalã de struguri si se determinã numãrul

mediu de struguri la un butuc (N.s.).  Apoi se determinã numãrul total

de butuci pe sector (N.b.) si stiind greutatea medie a unui strugure (m)

în kg (se va lua din orice sursã de informatie, în care se descriu soiurile de vitã de vie) se va determina recolta (R) pentru sectorul dat în kg:

R=Nb x Ns x m

Exemplu: Pe un sector sunt 86 butuci de soiul Muscat iantarnîi

(chihlimbariu). Numãrul mediu de struguri la 1 butuc este de 24 struguri. Greutatea medie a unui strugure este de 0,195 kg.

R=86but. x 24str./but x 0,195kg/strg=402,48kg

6. În scopul cãpãtãrii anuale a unor roade înalte si calitative de struguri, dupã înflorit (cînd boabele au în diametru . 1,5-2,5 mm) se corecteazã, pentru ultima datã, încãrcãtura butucului prin înlãturarea strugurilor. Determinarea definitivã a încãrcãturii butucilor prin înlãturarea strugurilor sau a pãrtii superioare (a unor ramificatii) a lor este un lucru responsabil si poate fi fãcut efectuînd observatii pe sectorul dat pe parcursul a 2-3 ani, deoarece aceasta depinde de foarte multi factori: asigurarea cu elemente nutritive, depunerea inflorescentelor, starea iernãrii, nivelul agrotehnicii etc. Însã, odatã determinatã încãrcãturã butucilor în struguri si repetînd în fiecare an aceleasi agroprocedee, va permite anual de cãpãtat roade înalte de struguri si calitativi.

Ca bazã a calitãtii înalte a strugurilor serveste continutul zahãrului în boabe de cel putin a 170 g/l, iar cantitatea strugurilor cu acest continut de zahãr. Cu cît mai mult, cu atît mai bine.

Pentru început se pot face urmãtoarele recomandãri (mai apoi va

trebui de fãcut observatii pentru fiecare sector aparte si în functie de

calitatea si cantitatea strugurilor, precum si a dezvoltãrii lãstarilor anuali se va majora numãrul de struguri la butuc sau se va diminua; în toate cazurile lãstarii verzi, care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului, se înlãturã):

· se va lãsa pînã la un strugure în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat (diametrul 6-13 mm, lungimea . 1,0-1,5 m)- în toate plantatiile viticole tinere (primii 4 ani);

· se va lãsa pînã la 1,0-1,5 struguri în mediu la un lãstar fertile normal dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri de selectie nouã de struguri pentru masã;

· se va lãsa pînã la 1,5-2,0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri europene de struguri pentru masã si soiuri de selectie nouã de struguri pentru vin;

· se va lãsa pînã la 2,0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat . în plantaþiile viticole productive cu soiuri europene pentru vin;

7. Dupã ce s-a terminat înfloritul si au trecut 12-14 zile dupã prima tratare contra bolilor si dãunãtorilor se face tratarea a 2-a. De preferat pentru aceastã tratare preparate cu actiune sistemicã, care în ultimii ani se produc foarte multe si care sunt foarte eficiente.

Atentie! Preparatele chimice se procurã numai de la persoanele juridice ce posedã licentã în domeniul acesta de activitate ai certificat de calitate pentru preparatul dat.

8. Spre finele lunii se lucreazã solul între rînduri (mecanizat) si în rînd (manual) în scopul combaterii buruienilor si minimalizãrii pierderii apei din sol.

I u l i e

1. În aceastã lunã pot apãrea (vlãstari) lãstari subterani ai portaltoiului

(pot apãrea si în mai-iunie, dacã nu s-a fãcut copcitul calitativ) de aceea ei trebuie înlãturati, pentru ce se fac aceleasi operatiuni ca si la cotorît.

2. Se face legatul al 3-lea al lãstarilor verzi.

3. În legãturã cu faptul, cã pe lãstarii care au fost ciuntiti în luna precedentã pornesc în crestere cópilii, precum si cã unii din lãstari nu au fost ciuntiti luna precedentã din motivul cã au fost mai slab dezvoltati – acum se face al 2-lea ciuntit. Acesta se reduce la aceea cã se ciuntesc toti lãstarii, care depãsesc înãltimea spalierului (adicã au lungimea mai mare de 1,3-1,4 m) si cópilii care iese din habitusul butucului. Lucrul acesta se face mecanizat sau manual. Pentru ciuntitul mecanizat se utilizeazã agregatul T-70V+CVL-1.

4. În decada a 2-ua a lunii se face tratarea a 3-a contra bolilor (în special mana vitei de vie si oidiumul) cu preparate de contact (zeamã bordolezã si sulf) si contra dãunãtorilor (în special molia strugurilor) cu insecticide.

5. Spre finele lunii se face a 3-a lucrare a solului între rînduri si în rînd.

Lucrarea solului între rînduri se face cu ajutorul cultivatorului KRV-3 la adîncimea de 10-12 cm. Rezultate foarte bune se capãtã la lucrarea solului cu boroana cu discuri . BDV-2,4.

6. Pregãtirea cãtre recoltare:

· Se face un plan al recoltãrii – în care se prevede succesivitatea

recoltãrii pe soiuri, cantitatea necesarã de recipiente (vase pentru cules, eventual, pentru prelucrare) numãrul de culegãtori, transport

etc.

· Se pregãtesc recipientele pentru recoltarea strugurilor si primirea

strugurilor pentru prelucrare;

· Se pregãtesc unitãtile de transport necesare pentru transportarea culegãtorilor si a strugurilor;

· Se verificã lucrul frigiderelor destinate pentru pãstrarea strugurilor;

· Se niveleazã drumurile.

Atentie! Ultima tratare chimicã în vie se face la sfîrsitul lunii iulie . cu 21-24 zile înainte de începutul recoltãrii strugurilor.

A u g u s t

1. În prima decadã a lunii se face al 3-lea (dacã este necesar) ciuntit

mecanizat sau manual, încît fiecare rînd de vie sã prezinte un gard

(perete) viu cu înãltimea stîlpilor de spalier, iar grosimea de cca 45-50

cm (pentru spalierul simplu).

2. În scopul ameliorãrii microclimatului si conditiilor fitosanitare în zona

strugurilor, la soiurile pentru struguri de masã, se recomandã de înlãturat frunzele din aceastã zonã (primele 1-4 noduri). Acest lucru se face cu 15-20 zile înainte de maturarea strugurilor si duce la ameliorarea considerabilã a calitãtii si aspectului strugurilor.

3. Începînd cu decada a 2-3 a lunii o datã în 3-4 zile se determinã

zaharitatea în boabe, cu scopul de a determina dinamica acumulãrii

zahãrului. Acest lucru se face cu refractometrul portativ sau prin luare a probelor medii de 5-6 kg struguri, din care apoi în conditii de laborator se preseazã sucul si cu ajutorul ariometrului se determinã continutul de zahãr. Determinarea dinamicii acumulãrii zahãrului se face în scopul determinãrii timpului recoltãrii strugurilor si directiei utilizãrii acestora.

4. În decada a 2-3 a lunii se recolteazã unele soiuri de struguri pentru

masã. De obicei, soiurile de masã se recolteazã în 2-3 reprize, adicã

selectiv . se aleg struguri care sunt copti si se comercializeazã. Strugurii se recolteazã atent, se tin de peduncul (pentru a nu distruge stratul de pruinã), se aseazã într-un strat (cu peduncul în jos) în lãzile nr.5 (cu picioruse). Dacã sunt struguri cu boabe afectate, acestea se înlãturã cu un foarfece de croitorie. Strugurii culesi se tin în locuri umbrite si rãcoroase si trebuie urgent comercializati (pe parcursul a cel mult 3-6 zile în functie de gradul de transportare si pãstrare a soiurilor)

S e p t e m b i e

1. Continuã recoltarea si comercializarea soiurilor de struguri pentru masã.

2. Se pregãtesc depozitele pentru pãstrarea temporarã (1-3 sãptãmîni) a strugurilor. Trebuie sã fie niste clãdiri capitale, curate, fãrã curenti de

aer, în care temperatura sã nu varieze si sã se mentinã relativ joasã

(între +6 – 12C). Peretii depozitelor se vopsesc cu o solutie de va (în care se adaugã 100g piatrã vînãtã la 10 litre solutie), se dezinfecteazã

prin fumegare (prin arderea sulfului . 50 g/m3). În acelasi mod se

pregãtesc pentru pãstrare si frigiderele. Fumegarea dureazã 30-36 ore, dupã aceasta încãperile se aerisesc bine (pînã la dispariþia mirosului).

3. Se începe recoltarea soiurilor de struguri pentru vin.

Un vin bun se capãtã dacã continutul de zahãr în boabe este de cel putin 170g/l. La fermentarea alcoolicã a 10g/l de zahãr se capãtã 0,6 grade alcool.

O c t o m b r i e

1. Se terminã recoltarea soiurilor pentru vin.

2. Se terminã recoltarea soiurilor tardive pentru masã. O parte din acestea se pun la pãstrare:

· Pe termen scurt (1-3 sãptãmîni) – în depozite

· Pe termen lung (3-6 luni) – în frigidere.

Strugurii destinati pentru pãstrare trebuie sã fie bine maturati (continutul de zahãr – cel puþin 170g/l), cu toate boabele sãnãtoase. Se culeg atent, fãrã a deteriora stratul de pruinã de pe boabe, se amplaseazã în lãzi noi cu capacitatea de 5-10 kg. Strugurii se culeg cînd nu mai au rouã pe ei si ploaia a fost cel putin cu 2-3 zile în urmã. În ziua cînd camera s-a umplut se face o dezinfectare prin ardere

a sulfului (1,3-1,5g/m3), care se repetã peste fiecare 5-6 zile. În cazul în care pe parcursul pãstrãrii se înregistreazã un început de putrezire a strugurilor, acestia se comercializeazã urgent. În frigider regimul de pãstrare: temperatura aerului 1+10C, umeditatea relativã a aerului .92 .94%.

3. În scopul completãrii golurilor (primãvara), acum se face o inventariere a viilor si se cautã material sãditor de soiul dat. Dacã nu e posibil de procurat, atunci trebuie de dat comandã (în luna august) pentru a fi plantati peste un an.

4. Dupã terminarea recoltãrii se executã aratul (cu PRV-3) între rînduri la adîncimea de 18-22 cm cu aruncarea solului spre butuci. O datã în 3-6 ani se face reînnoirea desfundatului (cu PRV-3 + MVU-2) cu administrarea îngrãsãmintelor (60kg substanþe active de azot, fosfor si potasiu). Reînnoirea desfundatului constã în executarea a 3 fisure (una la mijlocul rîndului, iar cele laterale la distanta de 25-35 cm de la butuci) la adîncimea de 50-55 cm.

5. Spre finele lunii, dupã cãderea frunzelor butucii care sunt condusi fãrã tulpinã, precum si lãstarii de pe cepii de rezervã se îngroapã în sol

pentru iernare. Pentru aceasta se desprind coardele si bratele de pe

araci sau sîrmã, se lipesc de pãmînt si cu hîrletul sau sapa se acoperã cu un strat de sol de 20-30 cm. La fel se procedeazã si cu lãstarii care se dezvoltã pe cepul de rezervã de la baza formelor cu tulpinã.

N o i e m b r i e

1. Continuã aratul solului între rînduri.

2. Continuã îngropatul butucilor pentru iernare.

Atentie! Unele soiuri omologate de struguri pentru masã trebuie îngropate pentru iernare în mod obligatoriu (Cardinal, Regina viilor, Caraburnu, Muscat de Hamburg etc.).

3. Se terminã comercializarea strugurilor care au fost destinati pentru

pãstrarea temporarã.

4. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor din frigidere. Se face

fumegarea conform recomandãrilor. Lãzile în care se încep a strica (putrezi) boabele se comercializeazã urgent, fãrã a sorta suplimentar strugurii înainte de comercializarea lor.

5. Se verificã starea constructiilor antierozionale si care sunt deteriorate se reparã; în locurile riscante pentru eroziunea de apã se fac constructii antierozionale noi.

D e c e m b i e

1. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor în frigidere – o datã în 3-4 zile.

2. Se pregãteste tehnica necesarã pentru efectuarea lucrãrilor de retinere a zãpezii, în special a buldozerelor si tractoarelor cu senile.

3. În legãturã cu faptul, cã se terminã anul, viticultorii trebuie sã-si adune toate mijloacele financiare, sã calculeze cîte mijloace bãnesti le trebuie pentru îngrijirea plantatiei viticole în anul viitor si se purcede la procurarea materialelor necesare reesind din urmãtoarele normative:

Îngrãsãminte minerale:

· Superfosfat simplu – cca 600-650 kg /ha

· Selitrã amoniacalã . cca 200 kg /ha

· Clorurã de potasiu – cca 120-130 kg /ha

Preparate chimice contra bolilor si dãunãtorilor:

· Piatrã vînãtã . cca 40 kg /ha

· Var nestins . cca 30 kg /ha

· Sulf (praf muiabil) . cca 30 kg /ha

· Insecticide . cantitatea va varia în functie de dozele indicate în instructiuni.

În locul zemii bordoleze si sulfului se pot utiliza alte preparate dozele cãrora sunt indicate în instrucþiunile care se elibereazã o datã cu preparatele procurate. Se procurã material de legat în uscat si verde în functie de greutatea acestuia si randamentul util (rãmãsite ale industriei de textile – cca 20 kg /ha, rafie – cca 25 kg /ha etc.)

Se procurã si inventarul mic, reiesind din numãrul angajatilor: foarfece de vie, ferestree, sape, hîrlete etc.

Zone de favorabilitate de crestere a Vitei de Vie in tara noastra.

 

Zona foarte favorabila

- Regiunea viticola a Colinelor Dobrogei

- Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei

- Regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei

 

Zona favorabila

- Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei

- Regiunea viticola a Banatului

- Regiunea viticola a Nisipurilor si altor Terenuri Favorabile din Sudul Tarii

- Regiunea viticola a Crisanei si Maramuresului

- Regiunea viticola a Teraselor Dunarii

DATE PRIVIND EVOLUTIA PRODUCTIEI

Specificare UM 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Suprafata vii pe rod mii ha 248,8 251,8 255,0 253,9 251,1 247,5 244,4 242,9 238,3  191,8
Propductie medie Kg/ha 5281 5685 4623 3443 4449 5234 4590 4433 4626 5529
Productia de struguri totala mii tone 1313,9 1431,4 1179,0 874,3 1117,2 1295,3 1121,7 1076,7 1102,4 1060,5

a) Exploatatii agricole comerciale din sectorul vegetal plantatii de vii nobile cu suprafete mai mari de 50 ha

Denumirea exploatatiei Suprafata ha Forma de proprietate Adresa Tel_fax
S.C.Jidvei srl 907 P Jidvei str. Unirii nr. 9 tel.881881
SCPVV Blaj 427 S Blaj str. Gh. Baritiu nr.2 tel 711623
S.C.Papadia srl 90 P Aiud tel.861283
S.C.Viticola srl 75 P Aiud,Ciumbrud tel.865216
Asociatia Caritas 51 P Blaj,str.Republicii nr.8  
S.C.Vitis srl 50 P Sebes,Rahau 0744527314
SCVV MINIS 140   GHIOROC –str6 Martie nr 6  
S.C. AFOR S.R.L. 157 P Com. Vultureni  
S.C. VINALCOOL S.A. 465 n P BRAILA, Aleea Mecaniz. 39684700
S.C. COMAGRIM S.A. 341 M COM. DUDESTI 39663528
S.C. DROPIA S.A. 241 P ORAS ÎNSURATEI 39660540
S.C.Rovinsah S.A.Merei 621 S com.Merei 0755155070
S.C.Rovinsah S.A.Merei 621 S com.Merei 0755155070
S.C.P.V.V.Pietroasa 401 P com.Pietroasele  
S.C.Romagribuz Vl.Rimnic. 263 S com.Vl.Rimnicului  
S.C.Romagribuz Rm.Sarat 83 S Sos.Brailei Km 3  
S.A.Cerchez Iz.Dulce 70 P com.Merei  
Burtea Delia 105 P Bucuresti 242520324
SA Vitisem 50 P Manastirea 722729043
SC Fruct prod SA Ramna 64 P Ramna 0255/528063
SC FRUVIMED MEDGIDIA 1321 P Medgidia 820791
SCPVV MURFATLAR 688 S Basarabi 234105
SC ERGOVENT SRL 644 S Constanta,A.Vlaicu 125 0740231358
SC FRUVISAT SA 597 S Satu Nou – Mircea Voda 852605
SC AGROSTRAL SA 425 P Aliman 856273
SA VIA 409 P M.Viteazu 257991
SC VITICOLA SA 364 P Cogealac 769078
SC RKATITELI SA 333 P Chirnogeni 854374
SC VITICOM SRL 219 P Cernavoda,M.Sadoveanu 238876
SC STEPOLIS SRL 100 P Mangalia 755715
SC GRAMED SRL 100 P Cernavoda,Cochirleni 1 237222
SC FAMILIA AGRO SRL 81 P Mangalia 0722344081
SC SALPREST SP SRL 51 P Constanta  
SC NAZARCEA SA 50 M Nazarcea 255161
STATIUNEA DIDACTICA BANU MARACINE 178 M C-va; Cl. Bucuresti nr. 264  
SC Romnef 925 P str.Pacii nr. 5 Galati jud. Galati 036/495759
Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Valea Calugareasca 400 S Valea Mantei nr.1

Valea Calugareasca jud Prahova

0244/236690
Statiunea de Cercetari Viti-Vinicole Bujoru 459 S str. Er. Grigorescu nr. 65 036/344640
S.C. Nicorvin Tecuci 283 S str. Tecuci Marasesti km.5 Tecuci jud. Galati 036/820404
SA Dealul Covurlui 211 P com. Baleni, jud.Galati 036/330408
S.C. Horincea S.A. 180 S str.Muncii nr.33,os.Beresti jud. Galati 036/342314
SC Pimland 165 P str. Afinului jud. Galati 036/496682
SA 1 Martie 162 P com. Cudalbi,jud Galati 036/862372
S.A. Viitorul 115 P com.Nicoresti, Galati 036/867491
S.C. Agrimat 93 P com. Matca, jud. Galati 036/860421
SC Pontenegro 91 P com.Ivesti jud.Galati  
SC Prodvinalco 75 p Galati, B-dul Cosbuc nr.256 036/331805
SC Prowine 73 P com. Cudalbi,jud Galati 862024
Tanase Ion 55 P com. Sl.Conachi Galati 036/823737
SA Zori Noi 52 P com. Vladesti jud.Galati  
Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Horticola 94 S Calea Severinului, nr. 71, Tg.-Jiu  
S.C VITIPOMICOLA FETESTI 390 S STR. CALARASI NR.44 369175
S.C. AGROINDUSTRIALA URZICENI 111 P Urziceni Soseaua Bucuresti -Buzau 0243/251277
SC Cotnari SA 778 P com. Cotnari 0232/730396
SC Agroindustrial Bucium SA 612 M Str.Fundac Plopii fara sot 18-22 Iasi 0744/632945
SC Vinia SA 567 P Iasi, B-dul Metalurgiei,7 0232/132700
SCPVV Iasi 311 S Al. M. Sadoveanu, nr. 48, Iasi 0232/219500
SC Podgoria Copou 308 S Iasi – Al. Mihail Sadoveanu, nr. 39 0745/663841
SC Agromixt Iasi 201 P Iasi, sat Valea Lupului, com Rediu 0722/549583
SC Vinifruct Copou SA 72 P Iasi, Al M. Sadoveanu nr. 39 0744/889716
SA Ceres Boureni 59 P com. Tg.Frumos 0232/710460
Statiunea Agricola Pd.Iloaiei 55 r S Sos. Nationala, nr. 87, com Pd. Iloaiei, Iasi 0232/740234
SC VINARTE SRL 161.46 P Comuna Rogova 052352206
SC Agrozooviticola Seuca 280 S Ganesti,Principala 265  
SC Agrocomplex Cuci 205 M Bozieni  
STAT.DE CERC.SI PROD.POMICOLA 127 S STREJESTI 49472036
SC TOHANI SA 1314 P Gura Vadului 251231
SC VIDELMAR SA 1020 P Urlati, str. Independenta 271581
SC ROVIT SA 951 P Valea Calugareasca 235286
SC DIONYSOS SA 504 S Ceptura 445201
SC Ela Servcom SRL 77 P Iacobeni nr. 34 0745/096234
SC Hoser SRL 60 P Sibiu, str. Salajului nr. 2 534244/25
S.C.Vintners Transilvanian 668 P Recas,str.Principala nr.322 0256/330296
SC POSTA Aegyssus 943 S Tulcea 511948
SCA NICULITEL 853 S NICULITEL 540092
SC SILEX IMPEX 530 S OSTROV 0744354167
SC INTER-REG 300 S Tulcea 533010
SC SOFAX 229 P Valea Teilor 52
SC VITIS Babadag 180 P Babadag, Str Cabanei nr.3 561946
SCPC TULCEA 110 S Tulcea 515540
SC NUFARU 106 S Tulcea 511902
SCV SARICA NICULITEL 85 P Niculitel 540092
EXP.AGR.PAROHIA STEFANESTI 505 P com. Stefanesti  
S.C.VITICOLA DRAGASANI 228 S mun Dragasani 250810340
S.C.PVV 192 P mun. Dragasani 250810640
S.A. MIXTAPODGORIA DRAGASANI 89 P mun, Dragasani 250810571
SC Vidisamp SA 778 P Calea Basarabiei nr.1-3 Husi 235471059
SC Vinicola Averesti 2000 570 P Com. Bunesti Averesti 235471194
SC Fructera SA Barlad 407 P Str. 1 Decembrie nr.91, Barlad 0744964831
Sc Vitipomicola SA Dumbrava 316 M str. Stefan cel Mare 276 Vaslui 235315211
SC Viticola Sa Rasesti 170 P Com. Dranceni 235482527
SC Podgoria SA Husi 144 P Com.Stanilesti 235471006
Asoc.fam.Vitis Suletea Ghenghea Eugen 143 P Com Suletea 235426921
SA Agroind Berezeni 110 P com.Berezeni 235450138
Soc. Agricola Munteni 100 P Com. Munteni de Jos 235361569
SC Vascovin SA 91 P str.Stefan cel Mare 275 Vaslui 235361784
SC Veritas SA Panciu 1440 P Panciu str. M. Kogalniceanu nr.24 0237/635511;
0237/635713
SC Rovinco SA Cotesti 956 P Com.Cotesti jud.Vrancea 0237/252018
Statiunea de cerc.si prod. Viti-vinicola 453 P Odobesti str.Stefan cel Mare nr.61 0237/676623
SC Romvitis SA Odobesti 406 P Odobesti str.Maresal Antonescu nr.125 0237/675354;
0237/675217
SC Vincon SA Vrancea 350 P Focsani str.Avintului nr.12 0237/222100
SC Agroindustriala SA Marasesti 285 P Marasesti Sos.Nationala nr.22 0237/630363;
0237/630775
SC Est Vitis Cirligele 127 P Com.Cirligele jud.Vrancea 0237/25 3141
SC Aispa Stars 95 SA 112 P Focsani Str.Brailei nr.121 bis 0237/231938
SC Dionysos SA Cotesti 91 P Com.Cotesti jud.Vrancea 0237/252020
SA Viticola Cotesti 83 P Com.Cotesti jud.Vrancea 0237/252102
Axente Dan 68 P Odobesti jud.Vrancea  
A.F.Tataru Constantin 55 P Focsani Str.Anul 1948 nr.4 0237/229112
SC MTR END PROD SRL 52 P Focsani Str.Mitopolit Varlam nr.17 0723377320
  34.703.46      
This entry was posted in Viticultura and tagged . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>